Lacul Chitila este
un lac antropic din orasul Chitila amenajat pe raul Colentina, in amonte de
Lacul Straulesti si in aval de Lacul Mogosoaia.
Lacul de acumulare permanenta Chitila, cu o suprafata de 75 ha si o latime de
cca. 50m, este folosit ca sursa de apa pentru irigatie, agrement, piscicultură
si atenuarea viiturilor.
Padurea Chitila este formata din stejari si fagi si este delimitata la est de
Lacul Chitila si la vest de Soseaua Chitila-Padure. La nord se iese aproape de
intersectia cu DN1A, langa stavilarul prin care Lacul Chitila se alimeneaza
din Lacul Mogosoaia.
Cercetasii au plecat cu trenul din Bucuresti.
Am coborat la Gara Chitila (prima statie) si, dupa ce am iesit in DN7 (drumul
vechi spre Pitesti), am facut stanga pana la biserica "Sf. Ioan Botezatorul",
construita in anul 1913.
Din
jurnalul cercetasului Ioan Dimancescu
(excursia din 20 martie 1916), aflam ca ctitorul bisericii si al scolii de
langa este "un negustor bogat de fel din Chitila". Astazi, bustul lui Ion
Olteanu ne priveste din curtea bisericii.
Dupa ce ne-am inchinat si
am aprins lumanari pentru cei dragi de acasa, dar si pentru cei care nu mai
sunt / primii cercetasi, am plecat in coloana spre Lacul Chitila. Am intrat pe
Soseaua Chitila - Mogosoaia, iar la Podul Islaz am facut dreapta, pe Strada
Lacului. Pe dreapta am vazut pescarusi zgmotosi, iar pe luciul apei lisite cu
boboci.
Ajunsi pe malul laculu in dreptul celor 3 Stejari Seculari, ne-am oprit
ca sa vorbim despre cum proasta administrare si interesele imobiliare au
distrus simbolul orasului. Din cei 3 stejari (simbolul orasului), cel de pe
malul lacului a scapat, Ceilalti 2 sunt sufocati de constructii, organizare de
santier si gunoaie.
Am pornit pe potea de pe malul lacului. Am zarit
lisite si corcodei pe cuiburi plutitoare.
Din pacate lacul nu arata asa
cum ne-am fi asteptat, nivelul scazut al apei este dublat de alge si plante
care acopera aproape complet suprafata apei.
Curand am intrat in padure
unde, de pe o alee centrala betonata, unde ne-am intalnit cu grupuri de
biciclisti. Am luat masa de la pachet, la umbra, asezati pe cateva trunchiuri
mari de arbori.
In cadrul unui mic atelier de orientare, cercetasii
mai mari au identificat pe harta traseul facutau de la gara si au identificat
locul unde ne aflam. Folosind Google maps au calculat lungimea traseului
parcurs.
Cateva afise plasate pe potecile din padure ne atentionau de
prezenta unei caprioare, pe care eram rugati sa nu o hranim.
Am iesit din
padure foarte aproape de statia de tren Mogosoaia Parc, de unde urma sa luam
trenul de intoarcere pana in Gara de Nord, nu inainte de a ne abate pentru
cateva ore pe domeniul Palatului Mogosoaia.
Gata Oricand!
echipa ACT-RO
