Parcul Carol I

Parcul Carol I este unul dintre cele mai cunoscute parcuri din Bucuresti. Locul unde este amplasat acum parcul era o campie mlastinoasa.

Initiativa de amenajare a parcului i se datoreaza lui Ion N. Lahovari, ministrul Domeniilor în Guvernul George Gr. Cantacuzino, pentru a sluji ca loc principal de organizare a „Expozitiei Generale Romane, cu prilejul celor 40 de ani de domnie glorioasa a M.S.R Carol I”

Parcul a fost amenajat între anii 1900-1906. Comisarul general al organizarii parcului a fost omul de stiinta Constantin I. Istrati (1850 - 1918), profesor universitar si academician.Initial, parcul se intindea pe 36 ha, suprafata totala atingand în final 41 hectare. Pe 2 ha din suprafata totala a fost amenajat un mic lac de agrement.
Denumirea initiala a fost Parcul Filaret. Dupa 1947 s-a numit Parcul Libertatii, iar din anul 1991 se numeste Parcul Carol I.
Palatului Artelor (gazda expozitiei din anul 1906) a adapostit intre anii 1919-1938 Muzeul Militar National. Pe locul cladirii, demolata in anul 1943, s-a construit în anii 1959-1963 actualul Mausoleu al Eroilor (numit initial Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului si a patriei, pentru socialism).

mai multe informatii despre parc gasiti aici.

Cercetasii s-au intalnit la intrarea parcului dinspre Fantana Zodiac. Dupa un careu de organizare, la care am aflat si informatii despre istoria locului, am plecat pe un traseu care a mers pe latura de nord est, pana la intrarea de la Arenele Romane (locul unde s-au desfasurat mari adunari cercetasesti).
De aici am coborat catre lac si am urcat spre mausoleu.
Pe lac am zarit rate si gaste salbatice.
La Mausoleul Eroilor, intr-un careu format in fata Mormantului Ostasului Necunoscut, am tinut un moment de reculegere pentru eroii din primul razboi mondial. Printre ei si cercetasii eroi, care "i-au inlocuit pe cei plecati si i-au ajutat pe cei ramasi".

Dupa acest moment ne-am separat pe grupe de varsta, pentru a desfasura activitati in zona de est a parcului.

Cutezatorii si calauzele s-au organizat pe patrule. Sub indrumarea liderilor s-au exersat semnale de atentie si adunarea in diverse formatii. A urmat o repriza de jocuri.

Puii de lup s-au organizat pe patrule, alegandu-si numele, de la cei mai mici la cei mai mari:Mowgli, Kaa, Chill si Baghera.
Jocurile de cunoastere s-au completat, dupa o pauza de masa, cu o repriza de desenat cu creta pe asfalt, La sfarsitul activitatii fiecare patrula s-a prezentat catre celelalte cu strigatul si desenele realizata. Am inteles ce inseamna trecerea de la desenele individuale, la cele de patrula, mai complexe, unde fiecre isi aduce contributia.   

Gata Oricand!

echipa ACT-RO

Lacul Mogosoaia si Domeniul Palatului Brancovenesc

Lacul Mogosoaia este un lac antropic amenajat pe raul Colentina, situat la 15 km in amonte de București, in localitatea Mogoșoaia, judetul Ilfov.

Are o suprafață de 100 ha, o lungime de 4,6 km, o latime intre 50 si 500 m si o adancime de 0,5 la 4 m.

Am pornit de la stavilarul catre lacul Chitila, pe malul stang al lacului. Am vazut lisite, un sarpe de apa si mai multe soparle ascunse prin vegetatia de langa lac. 

Am plecat de pe malul lacului spre domeniul Palatului Mogosoaia, construit in anul 1702 de catre Constantin Brancoveanu pe un teren care purta numele vaduvei boierului Mogos (fostul proprietar). Dupa ce domnitorul este executat la Constantinopol impreuna cu familia sa (1714), palatul este confiscat de turci si transformat in han. Rascumparat de domnitorul Stefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brancoveanu, nepotul domnitorului. Palatul este devastat de turci in timpul razboiului ruso-turc din 1768-1774, dar si de panduri, la 1821. Devine proprietatea familiei Bibescu care il renoveaza (1860-1880 si dupa 1912 prin Martha Bibescu). In timpul primului razboi mondial este bombardat. Dupa cel de-al doilea razboi mondial este nationalizat de comunisti si devastat. Restaurat incepand cu 1977, astazi gazduieste Muzeul de Arta Brancoveneasca.
Am facut o fotografie de grup in foisorul de pe fatada curtii interioare a corpului central, incercand sa prindem detaliul si unghiul ilustratiei din Jurnalul cercetasului Ioan Dimancescu (1916).

Mai departe am vizitat o expozitie gazduita de cuhnia palatului, unde ne-am prins intr-o hora simbolica, in jurul compozitie centrale - Armonia.

Constienti de faptul ca in timpul in care ne-a ramas nu avem cum sa vizitam asa cum se cuvine toate obiectivele domeniului, ne-am retras pe pajistea de langa palat, chiar sub umbra Stejarului Secular.

Dupa ce au servit o gustare, cercetasii au jucat Ratele si Vanatorii.

Gata Oricand!

echipa ACT-RO

Lacul si Padurea Chitila

Lacul Chitila este un lac antropic din orasul Chitila amenajat pe raul Colentina, in amonte de Lacul Straulesti si in aval de Lacul Mogosoaia.

Lacul de acumulare permanenta Chitila, cu o suprafata de 75 ha si o latime de cca. 50m, este folosit ca sursa de apa pentru irigatie, agrement, piscicultură si atenuarea viiturilor.

Padurea Chitila este formata din stejari si fagi si este delimitata la est de Lacul Chitila si la vest de Soseaua Chitila-Padure. La nord se iese aproape de intersectia cu DN1A, langa stavilarul prin care Lacul Chitila se alimeneaza din Lacul Mogosoaia.

Cercetasii au plecat cu trenul din Bucuresti. Am coborat la Gara Chitila (prima statie) si, dupa ce am iesit in DN7 (drumul vechi spre Pitesti), am facut stanga pana la biserica "Sf. Ioan Botezatorul", construita in anul 1913.

Din jurnalul cercetasului Ioan Dimancescu (excursia din 20 martie 1916), aflam ca ctitorul bisericii si al scolii de langa este "un negustor bogat de fel din Chitila". Astazi, bustul lui Ion Olteanu ne priveste din curtea bisericii. 
Dupa ce ne-am inchinat si am aprins lumanari pentru cei dragi de acasa, dar si pentru cei care nu mai sunt / primii cercetasi, am plecat in coloana spre Lacul Chitila. Am intrat pe Soseaua Chitila - Mogosoaia, iar la Podul Islaz am facut dreapta, pe Strada Lacului. Pe dreapta am vazut pescarusi zgmotosi, iar pe luciul apei lisite cu boboci.

Ajunsi pe malul laculu in dreptul celor 3 Stejari Seculari, ne-am oprit ca sa vorbim despre cum proasta administrare si interesele imobiliare au distrus simbolul orasului. Din cei 3 stejari (simbolul orasului), cel de pe malul lacului a scapat, Ceilalti 2 sunt sufocati de constructii, organizare de santier si gunoaie.
Am pornit pe poteca de pe malul lacului. Am zarit lisite si corcodei pe cuiburi plutitoare.
Din pacate lacul nu arata asa cum ne-am fi asteptat, nivelul scazut al apei este dublat de alge si plante care acopera aproape complet suprafata apei.
Curand am intrat in padure unde, de pe o alee centrala betonata, unde ne-am intalnit cu grupuri de biciclisti. Am luat masa de la pachet, la umbra, asezati pe cateva trunchiuri mari de arbori. 
In cadrul unui mic atelier de orientare, cercetasii mai mari au identificat pe harta traseul facutau de la gara si au identificat locul unde ne aflam. Folosind Google maps au calculat lungimea traseului parcurs.
Cateva afise plasate pe potecile din padure ne atentionau de prezenta unei caprioare, pe care eram rugati sa nu o hranim.
Am iesit din padure foarte aproape de statia de tren Mogosoaia Parc, de unde urma sa luam trenul de intoarcere pana in Gara de Nord, nu inainte de a ne abate pentru cateva ore pe domeniul Palatului Mogosoaia.

Gata Oricand!

echipa ACT-RO

Lacul si Parcul Herastrau

Bucurestiul Verde intr-o pauza de ploaie.

Parcul Herastrau - astazi Parcul Regele Mihai I - a fost construit in anul 1936 pe malurile Lacului Herăstrău (74 ha). Suprafata sa totala este de 187 ha. Lacul din centrul parcului face parte din lantul de lacuri antropice al raului Colentina. Povestea parcului Herastrau începe spre finalul secolului al XVII-lea, in anul 1686, când pe marginea lacului era amplasat un gater / fierastrau mecanic. Cu timpul, zona a împrumutat numele utilajului. Sub domnia regelui Carol al II-lea, intre anii 1930-37 s-au realizat lucrari de asanare a mlastinii din zona si s-a amenajat salba lacurilor Baneasa, Herastrau si Floreasca. Parcul Herastrau a fost realizat intre anii 1936 si 1939, fiind opera arhitectilor Friedrich Rebhuhn, Ernest Pinard și Octav Doicescu.

Ne-am intalnit la intrarea dinspre Piata Charles de Gaulle. Am coborat pe la Expoflora si am pornit intr-o tura de lac (6 km): Pescarus, stavilarul si ecluza catre Lacul Bordei, cluburile nautice, podul de cale ferata, pavilionul H, debarcaderul principal, Muzeul Satului si Insula Tradafirilor, unde ne-am reintalnit cu patrula puilor de lup.
Un prilej de a vorbi cu cercetasii despre flora si fauna. Pe malul lacului ne-am intalnit cu pescarusi, batlani, cormorani mici, broaste testoase si rate salbatice.
Ne vedem in urmatorul parc din Bucurestiul Verde!

Gata Oricand!

echipa ACT-RO